𝘚𝘶𝘱𝘳𝘦𝘮𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘭𝘦𝘱𝘤𝘪𝘶𝘯𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘢 𝘥𝘪𝘴𝘵𝘪𝘯𝘨𝘦 𝘣𝘪𝘯𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘳𝘢𝘶.

Socrate

De mici, crestem cu ideea ca trebuie sa distingem intre ce e bine si ce e rau dar ajungand la maturitate ne dam seama ca nu putem controla situatia; uneori nu ne putem lupta cu noi insine, ce sa mai vorbim de ceilalti. Se spune insa ca 𝓇𝒶𝓈𝓅𝓊𝓃𝓈𝓊𝓇𝒾𝓁𝑒 𝒶𝓅𝒶𝓇 𝓅𝓊𝓃𝒶𝓃𝒹 𝒾𝓃𝓉𝓇𝑒𝒷𝒶𝓇𝒾𝓁𝑒 𝓅𝑜𝓉𝓇𝒾𝓋𝒾𝓉𝑒.

Treceam prin varii experiente si pentru ca implicarea si curiozitatea roiau tot timpul sub forma unei intrebari, ma apasa de ce 𝓇𝒶𝓊𝓉𝒶𝓉𝑒𝒶 oamenilor creste pe zi ce trece. Am aflat ca pentru unii era o 𝓂𝒶𝓈𝒸𝒶 𝒹𝑒 𝒶𝓅𝒶𝓇𝒶𝓇𝑒, o carja, prin care faceau fata situatiilor dificile din viata lor, altii in schimb mergeau pe sintagma „𝑜𝒸𝒽𝒾 𝓅𝑒𝓃𝓉𝓇𝓊 𝑜𝒸𝒽𝒾 𝓈𝒾 𝒹𝒾𝓃𝓉𝑒 𝓅𝑒𝓃𝓉𝓇𝓊 𝒹𝒾𝓃𝓉𝑒” ca razbunarea stiti a cui arma e, iar cei ramasi se incadrau in categoria „𝒻𝒶𝓇𝒶 𝒸𝑜𝓃𝓉𝓊𝓇”; cei ce voiau sa se denigreze pe sine, sa arunce tot ce reprezinta ei la gunoi pe baza neimpinirilor din toate punctele de vedere. Voiau, voiau si voiau dar nici ei nu stiau ce anume. Legat de asta, imi amintesc ca cineva mi-a spus la un moment dat ca oamenii vor spectacol…scandal, cuvinte intr-un fel opuse in sensul uzual al societatii, m-a mirat insa ca avea dreptate, in fond si ea era una dintre ei (facea parte din categoria celor fara contur), traia pe baza emotiilor celor din jur. Se bucura si se hranea cu acele „𝓈𝓅𝑒𝒸𝓉𝒶𝒸𝑜𝓁𝑒”, era normal ca pentru ea acest stil de viata sa fie vizibil, iar pentru mine nu.

Desi am roit in preajma unor oameni cu tipare diferite, nu cred ca am gasit nici acum raspunsul potrivit, dar am reusit sa-mi pun din ce in ce mai multe intrebari, lucru care ma convinge ca sunt pe drumul cel bun. Indiferent de intamplare nu am vrut niciodata sa renunt la 𝒷𝓊𝓃𝒶𝓉𝒶𝓉𝑒, pentru ca este o calitate definitorie in ceea ce ma priveste, si pana la urma cu ce m-ar ajuta pe mine ca om daca as face rau altcuiva?!.. 𝒸𝓊 𝓃𝒾𝓂𝒾𝒸 𝓈𝒶𝓊 𝒸𝓊 𝒸𝑒𝓋𝒶 𝓇𝒶𝓊, in cel mai rau caz cum s-ar spune.

Nu consider ca oamenii sunt la baza rai sau buni, dar stiu ca putem alege ce sa fim si ce sa facem in viata, iar daca anumite situatii negative din viata ta te aduc in pragul rautatii incearca sa-ti imaginezi viata ta pe drumul acela: cum ar fi?, pentru ca o data ce ai intrat in hora trebuie sa joci. 𝒜𝓇 𝒻𝒾 𝑜𝒶𝓇𝑒 𝓋𝒾𝒶𝓉𝒶 𝓅𝑒 𝒸𝒶𝓇𝑒 𝓉𝒾-𝑜 𝒹𝑜𝓇𝑒𝒶𝒾, 𝑜 𝒶𝓈𝓉𝑒𝓅𝓉𝒶𝒾 𝓈𝒶𝓊 𝒸𝑒𝒶 𝒸𝒶𝓇𝑒 𝓉𝒾-𝒶𝓇 𝓅𝓁𝒶𝒸𝑒𝒶? Ar fi oare viata ta sau ar fi o intreaga dedicare asupra vietii celorlalti?

Depinde de tine cine alegi sa fii si felul in care vrei sa traiesti. Noi suntem muritori, efemeri, timpul nu trece, asa cum ne place sa spunem, ci noi trecem prin timp.𝒟𝒶𝒸𝒶 𝒶𝒾 𝒶𝓋𝑒𝒶 𝒶𝒸𝑒𝓁 𝒻𝓁𝒶𝓈𝒽𝒷𝒶𝒸𝓀 𝒹𝑒𝓇𝓊𝓁𝒶𝓃𝒹𝓊-𝓈𝑒 𝓉𝓇𝒶𝓃𝓈𝒶𝓃𝓉 𝒾𝓃 𝒻𝒶𝓉𝒶 𝑜𝒸𝒽𝒾𝓁𝑜𝓇, 𝓁𝒶 𝒻𝒾𝓃𝒶𝓁 𝒹𝑒 𝓋𝒾𝒶𝓉𝒶, 𝒶𝒾 𝒻𝒾 𝓂𝓊𝓁𝓉𝓊𝓂𝒾𝓉 𝒹𝑒 𝑒𝓁?